Parodontoza este o afecțiune gravă care afectează parodonțiul, țesutul care are rolul de susținere și care fixează fiecare dinte în osul maxilarului (gingia).

Pe măsură ce afecțiunea se agravează, se instalează inflamația gingivală și infecția, ceea ce duce la formarea pungilor cu puroi. Acestea distrug treptat țesutul moale și deteriorează structurile osoase care stau la baza dinților, ceea ce face ca aceștia să capete mobilitate sau chiar să cadă. Deși denumirea de "boala dinților frumoși" poate părea ciudată, aceasta se datorează faptului că parodontita este dificil de detectat la început, gingivita fiind de obicei indicatorul inițial. Este esențial să luăm act de acest semn de avertizare cât mai curând posibil pentru a trata în mod corespunzător și pentru a preveni alte daune cauzate de parodontită.

Parodontoza – cauzele bolii parodontale

Igiena orală precară este principalul factor care stă la baza parodontozei; placa bacteriană și tartrul sunt, astfel, direct responsabile pentru apariția acestei afecțiuni orale. Pentru a vă păstra dinții sănătoși, periajul de două ori pe zi este imperativ pentru a îndepărta placa dentară înainte ca aceasta să se solidifice și să se depună sub gingii sub formă de tartru, provocând daune ireparabile țesuturilor de susținere a dinților. Cu toate acestea, periajul standard nu vă va scăpa de acumularea de tartru; doar o vizită la dentist poate elimina aceste depozite dure prin detartraj.

Factori de risc în parodontoză

Pe lângă igiena dentară necorespunzătoare, parodontoza este frecventă din cauza unei varietăți de factori, printre care:

• Predispoziția genetică. Cercetările au arătat că parodontoza poate fi ereditară, 30% dintre indivizi având o predispoziție genetică la această boală. Cei al căror arbore genealogic include cazuri de boală parodontală prezintă un risc deosebit de ridicat; de fapt, aceștia au șanse de șase ori mai mari decât cei fără astfel de antecedente.
• Fumatul. Pentru fumători, parodontoza nu este doar o afecțiune mai frecventă, ci și mult mai greu de învins - progresând rapid și cu timpi de recuperare mai lenți.
• Stresul cronic. Cercetări ample au arătat că stresul cronic este legat cauzal de apariția bolilor parodontale, un sistem imunitar slăbit jucând un rol imens în evoluția acestora.
• Probleme de sănătate. O listă extinsă de afecțiuni poate da naștere bolii parodontale, ducând la pierderea dinților; cu toate acestea, cele mai frecvente probleme medicale care cauzează această problemă includ diabetul, bolile cardiovasculare și pulmonare, leucemia, artrita și osteoporoza, sindromul Down, boala Crohn, precum și lipsa vitaminei C sau anemia.
• Dereglările hormonale. În timpul diferitelor fluctuații hormonale de la pubertate, sarcină, menstruație și menopauză, este frecventă apariția gingivitei, care poate duce la parodontită.
• Alimentația. Un mod de viață nesănătos, inclusiv supraponderabilitatea și o dietă dezechilibrată, lipsită de vitamine și minerale esențiale, poate provoca sau agrava bolile gingivale și parodontale.
• Bruxismul. Pe termen lung, scrâșnirea dinților poate afecta țesuturile care mențin dinții la locul lor și, în cele din urmă, poate duce la parodontoză.
• Medicamentele. Medicamentele, cum ar fi anticoncepționalele, medicamentele pentru inimă, antidepresivele și steroizii, pot avea un efect negativ asupra gingiilor, crescând riscul de a dezvolta gingivită.

Pentru a ajuta la prevenirea parodontozei, este important să cunoașteți factorii de risc. Cu toate acestea, chiar dacă aveți unul sau mai mulți factori de risc pentru parodontoză, asta nu înseamnă că veți avea această boală. Asigurați-vă că mergeți la medicul dentist în mod regulat pentru curățări și controale, astfel încât acesta să poată depista orice problemă din timp.